Calendarul tradițional chinezesc

China modernă, la fel ca marea majoritate a țărilor din lume, utilizează calendarul Gregorian - calendarul nostru standard bazat pe solar - ca mijloc principal de urmărire a timpului de-a lungul anului. Asta înseamnă că 1 ianuarie la Paris este și 1 ianuarie la Beijing.

Calendarul chinezesc tradițional este un calendar lunisolar, ce se bazează pe mișcarea lunii și a soarelui.  Fiecare an calendaristic chinezesc are un semn zodiacal, 12 sau 13 luni și fiecare lună are 29 sau 30 de zile.

Până în prezent, calendarul lunisolar chinezesc este folosit zilnic în China pentru a urmări zilele de naștere, sărbătorile chinezești și multe altele.

Solar vs. Lunar vs. Lunisolar: Care este diferența?

Deseori numit incorect calendar lunar, calendarul tradițional chinezesc este de fapt lunisolar. S-ar putea să vă întrebați, care este diferența dintre un calendar strict lunar și calendarul lunisolar chinezesc?

Un calendar lunar se bazează de obicei pe orbita sinodică de 29,53 zile a Lunii în jurul Pământului. Anul este apoi împărțit în 12 luni lunare, ceea ce în mod incomod însumează doar 354 de zile pe an, cu aproximativ 11 zile mai puțin de timpul efectiv necesar pământului pentru a finaliza o orbită completă în jurul Soarelui: 365 de zile.

Pentru a remedia această discrepanță și pentru a se asigura că calendarul tradițional chinezesc ține pasul cu calendarul Gregorian, chinezii au implementat metoda lunisolară de cronometrare. Calendarul lunisolar tradițional chinezesc este astfel o metodă hibridă de cronometrare care ține cont atât de orbita lunii în jurul pământului, cât și de orbita de 365 de zile a pământului în jurul soarelui.

Chinezii realizează acest lucru adăugând o a 13-a lună la calendarul lor tradițional aproximativ o dată la trei ani. În chineză, calendarul lunisolar chinezesc este de obicei denumit 农历 (nóng lì), care se traduce direct prin „calendarul agricol”.

Cum funcționează calendarul tradițional chinezesc?

Fiecare lună din calendar începe cu luna nouă. Prima lună a anului se numește 正月 (zhēng yuè), ceea ce marchează începutul ciclului anului nou (și, în consecință, sărbătorirea Anului Nou Chinezesc).

Anul calendaristic chinezesc se termină cu ultima lună de iarnă care se numește 腊月 (là yuè). Deoarece 12 luni lunare nu se adună la un an solar complet, o lună bisect (闰月 rùn yuè) se adaugă la fiecare trei ani.

Zilele dintr-o lună sunt, de asemenea, grupate în săptămâni de 9 sau 10 zile cunoscute sub numele de 旬 (xún). Fiecare lună este împărțită în 上旬 (shàng xún), 中旬 (zhōng xún) și 下旬 (xià xún), marcând prima, a doua și, respectiv, a treia săptămână.

Calendarul lunisolar chinezesc operează pe un ciclu sexagenar (un ciclu de 60 de ani) care constă din 10 tulpini (干 gàn) și 12 ramuri (支 zhī). Acestea sunt folosite pentru a marca fiecare lună și an și în total pot crea 60 de combinații tulpină-ramuri. Astfel se formează un ciclu de 60 de ani, care la figurat era o durată de viață completă în vremurile dinastice.

24 de termeni solari

Inițial, în dinastia Shang existau doar patru termeni solari: solstițiul de vară, solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară și toamnă. Cu toate acestea, în timpul dinastiei Han, anul solar (岁 suì) a fost împărțit în 24 de termeni solari cunoscuți sub numele de 节气 (jié qì). Acești termeni solari marchează anumite evenimente astronomice, cum ar fi echinocții, solstiții și alte evenimente naturale, cum ar fi schimbările meteorologice, pentru a ghida fermierii.

Cei 24 de termeni solari sunt după cum urmează:

Chineză	Pinyin	Înțeles
立春	lìchūn	începutul primăverii
雨水	yǔshuǐ	apariția ploii
惊蛰	jīngzhé	trezirea insectelor
春分	chūnfēn	echinoxul de primăvară
清明	qīngmíng	vreme senină
谷雨	gǔyǔ	ploaia recoltelor
立夏	lìxià	începutul verii
小满	xiǎomǎn	coacerea grânelor
芒种	mángzhòng	maturarea grânelor
夏至	xiàzhì	solstițiul de vară
小暑	xiǎoshǔ	caldura mică
大暑	Dàshǔ	căldura mare
立秋	lìqiū	începutul toamnei
处暑	Chùshǔ	dispariția arșiței
白露	báilù	roua albă
秋分	qiūfēn	echinocțiul de toamnă
寒露	hánlù	roua rece
霜降	shuāngjiàng	căderea brumei
立冬	lìdōng	începutul iernii
小雪	xiǎoxuě	zăpada mică
大雪	dàxuě	zăpada mare
冬至	dōngzhì	solstițiul de iarnă
小寒	xiǎohán	frigul mic
大寒	dàhán	gerul năprasnic

Este încă folosit calendarul chinezesc până în ziua de azi?

Calendarul gregorian – calendarul internațional standard – este, de asemenea, calendarul oficial din China și este folosit pentru toate afacerile publice și de afaceri. Acestea includ sărbători precum Ziua Muncii, Ziua Femeii, Ziua Națională a Chinei și Anul Nou internațional.

Cu toate acestea, calendarul chinez încă joacă un rol important și dominant în viața de zi cu zi. Este folosit pentru a guverna sărbătorile tradiționale chinezești, cum ar fi Festivalul Lampioanelor, Ziua Măturarii Mormintelor (sau Festivalul Qingming), Festivalul de la mijlocul toamnei și, bineînțeles, Anul Nou Chinezesc.

Astrologia chineză și ghicirea norocului

Tulpinile și ramurile - atât individual, cât și în combinație - au, de asemenea, atribute Yin - Yang și Wu Xing (cinci elemente). Prin urmare, calendarul lunisolar chinezesc este folosit în astrologia și ghicirea norocului, pentru numirea nou-născuților și pentru selectarea zilelor de bun augur pentru nunți, înmormântări sau pentru a începe o afacere/a face o achiziție mare.

Zodiacul chinezesc este bazat pe calendarul chinezesc, care atribuie un animal și atributele sale fiecărui an într-un ciclu repetat de doisprezece ani. Întrucât zodiacul chinezesc este derivat în conformitate cu vechea Teorie a Cinci Elemente, fiecare semn chinezesc este asociat cu cinci elemente cu relații, între aceste elemente, de interpolare, interacțiune, supraacțiune și contraacțiune – considerată a fi legea comună a mișcările și schimbările creaturilor din univers. Se presupune că diferiți oameni născuți sub fiecare semn animal au personalități diferite, iar practicanții astrologiei chineze consultă astfel de detalii și compatibilități pentru a oferi îndrumări în viață, dragoste sau căsătorie.